marți, 20 iulie 2010

Intelepciune si poezie

" Si atunci m-am intors catre mine si m-am intrebat : dar tu cine esti? "

" Iubeste si fa ce vrei. "

" Cand ii spui cuiva 'te iubesc' , ii spui de fapt ca e nemuritor. "

Sfantul Augustin

duminică, 18 iulie 2010

Pe scurt.

Niciodata nu am timp sa ma gandesc la lucruri.Incerc sa-mi fac si chestii pamantesti, chestii materiale, chestii - la urma urmei - fara valoarea isi croiesc drum in mintea mea, ocupand-o mereu.
De fiecare data cand m-am gandit la iubire era implicit ca e ceva atat de complex, atat de profund si nu poate fi definit.Acum 2 zile, dintr-o discutie cu prietenii am realizat ca iubirea, de fapt, nici nu are nevoie de definitie si este atat de diferita pentru fiecare...e atat de greu sa stii cand iubesti pe cineva pentru ca nu poti intreba pe altcineva "cand stii ca iubesti".Nimeni nu poate raspunde la o asemenea intrebare.In plus, nu e nevoie de o asemenea intrebare.Poate... pur si simplu stii!

vineri, 9 iulie 2010

Poveste

Caldura era aproape insuportabila.Undeva la limita, dar nu o trecea.Picaturi reci se preligeau pe fruntile oamenilor care ,grabiti, treceau strada, pentru a ajunge cat mai repede intr-un loc umbrit si racoros.Soarele veghea de sus, suparat parca pe lume, infingandu-si razele fierbinti in trupurile lor firave.
Ea, cu voluptate, privea de undeva de sus, de la o fereastra acest chin meschin prin care treceau oamenii, zambind amar cateodata.Ea nu simtea caldura, ea statea ascunsa intr-o camera in care ventilatorul sufla cu putere, spargand usor linistea ce se asternuse.Se pune pe pat, plictisita de spectacolul ridicol si plat de afara."Vara e sumbru de anosta" ,gandeste ea, in timp ce inchide ochii si se imagineaza in mijlocul agorei, dansand intr-o furtuna de zapada.
-E timpul sa muncesti, rasuna o voce groasa si ragusita, calcandu-i in picioare fulgii ce se-asterneau pe pamantul rece.E aici, schimba-te.
Barbatul iese si tranteste usa in urma lui.Ea deschide ochii, acum plini de tristete si se indreapta catre dulap.Peste cateva clipe, el intra transpirat si gafaind, ca dupa un drum foarte lung strabatut repede pentru a ajunge la destinatia atat de mult dorita.
-In sfarsit...de cand asteptam sa te vad...
-Inchide usa, spune ea cu voce stinsa, asezandu-se pe pat, pregatita sa-si accepte soarta.


...............................................................................................................................................................

joi, 8 iulie 2010

Balanţă.

Ţi-ai da viaţa ta de om obişnuit pentru o viaţă de geniu?

miercuri, 4 iunie 2008

Top 10

Prima mea leapsa.Nu stiu cum sta treaba cu ele,dar am primit si eu una.De la Dragos.Yey :)
Top 10 melodii preferate...hm...10 sunt cam putine dar o sa incerc.Ordinea e intamplatoare.So...
1.U2 -With or without you
2.Nickelback-How you remind me
3.Norah Jones-Don't know why
4.Coldplay-Clocks
5.Coldplay-Fix you
6.Reamon-Supergirl
7.GooGoo Dolls-Black Ballon
8.GooGoo Dolls-Iris
9.Lenny Kravitz-I'll be waiting
10.Vama Veche-VST
si... bonus ...Frank Sinatra-Strangers in the night.Dar nu e corect.10 sunt prea putine.Oricum recomand piesele astea cu toaattaa caldura! :) Pentru ca nu stiu cui sa dau leapsa mai departe,nu dau.Si e prea noapte sa ma gandesc.Dar o sa o dau mai departe odata :) sper.Noapte buna.

duminică, 1 iunie 2008

Rutina sau aventura?

Oamenii spun ca vor ceva nou.Ca le place noutatea.Nu e adevarat.Omului ii place vechiul.Omului ii place ceea ce cunoaste,ceea ce stie deja,cu ce s-a obisnuit.In general omului ii e frica de nou pentru ca e ceva ce nu cunoaste si deci,e mult mai greu de stapanit.Omul se plange mereu ca s-a saturat de vechi,de rutina,dar paradoxal,nu ii place daca in viata lui se schimba ceva.omul nu se d ain vant dupa schimbari pentru ca acest lucru presupune atatea chestii noi,atatea lucruri de invatat si pana te obisnuiesti cu schimbarile trece ceva timp.Nou versus vechi...Se manifesta in toate domeniile : cinematografie,literatura,muzica...astea sunt mai usor de suportat dar in viata de zi cu zi,e mai greu.E mai greu pentru ca nu ne place rutina,dar ne e teama de nou,ne place totusi cu ceea ce ne-am obisnuit,dar parca am vrea ceva altfel.Vai,ce ne place sa complicam viata!Si totusi,intre atatea sentimente contradictorii...ce sa alegem?Rutina sau aventura?
Cateodata simtim ca totul e atat de veechi,ca am facut lucrurile astea de o mie d eori,ca nu mai putem repeta totul la nesfarsit.Vrem altceva,vrem sa scapam din rutina asta plictisitoare,vrem nou,vrem aventuraa!!Cateodata insa,rutina aceea pe care o stim e prietena noastra...ne aduce unoeri atata fericire si liniste in suflet...stii ca vii in casa ta mereu primitoare,faci ceva ce deja stii,e atat de usor,te simti atat de stressless,atat de...like you belong there.Si totusi vrei sa scapi.Si totusi vrei sa pastrezi acea stare de bine.Vrei senzational,vrei adrenalina si vrei liniste si caldura sufleteasca.Ai putea sa traiesti viata facand lucruri nu chiar marete,obisnuite sau ai pute atrai din aventura in aventura.Nu ne-am satura de atata aventura si am tanji oare dupa caldura unui camin calduros? Ce sa alegi deci?Cum sa le impaci?E una mai buna decat cealalta?Daca da,care?
Dupa mine alegerea ideala e combinatia celor doua,cate putin din fiecare,cu masura.Se poatre oare?Daca da,dati-mi si mie reteta....

joi, 22 mai 2008

...

Am vazut The Bucket List.L-am luat pentru ca imi placea ideea si imi place Jack Nicholson.Nu stiam ca avea sa ma tulbure atat de mult.
In primul rand m-a facut sa ma gandesc la moartea mea.De obicei evit sa ma gandesc la asa ceva pentru ca ma duce capul unde nu vreau.Asa ca evit.Dar acum simteam ce simteau domnii protagonisti,ii intelegeam,empatizam cu ei,Tatal din Ceruri stie de ce, pentru ca nu vreau sa mor.Apoi,mi grav decat gandul la moarte,m-a facut sa ma gandesc la viata mea.La ce inseamna a trai si la cum am trait,cum traiesc eu.Mi-am dat seama ca my bucket list ar cuprinde sute de lucruri,nu 9 sau 1o cate au avut ei.Si sunt 2 persoane!!!Mi-am dat seama cate lucruri as vrea sa fac si dintr-un motiv sau altul,nu le fac.Si apoi m-a apucat frica.O sa mor,it's a fact,dar daca mor inainte sa fac macar jumatate din toate lucrurile pe care mi le-as dori?De multe ori ma izbeste faptul ca avem o singura viata,o singura sansa si incerc sa fiu cat mai spontana.Dar nu sunt destul de spontana avand in vedere ca my bucket list ar cantari vreo 8,2 kg!Si o sa mor si nu o sa fac ce mi-am dorit??Ma bantuia intrebarea in timpul filmului si ma bantuie si acum.Si sunt trista din cauza asta,dar ce sa fac?Sunt prea tanara si nu am suficient de multi bani pentru a imi indeplini toate dorintele...Si e trist.Foarte trist.Dar in acelasi timp cumva,e si o farama de optimism,pentru ca ma incurajeaza sa imi gasesc fericirea aici,langa mine,in lucrurile mici,in lucrurile pe care le vad in jur.Si o gasesc,zi de zi,dar vreau mai mult.E pacat sa vrei mai mult?Nu cred,pacat e ca nu poti sa ajungi mereu acolo unde vrei...
Oricum filmul a fost bun.Am plans.Dar asta nu inseamna nimic,pentru ca mai nou plang la orice film.In timp ce vizionam si era faza cu discursul sotiei la spital, spunandu-i ca se da batut,mi-am adus aminte de Miorita.Mda,chiar de oaia bucalaie si ciobanasul care desi stie ca va muri,nu fuge,ci isi triateste cat mai bine timul ramas.Asa au fost si cei doi din film.Ciobanasi moldo-americanizati!Si nu s-au dat batuti,nu s-au lasat invinsi de boala sau moarte ci au triumfat.Au calcat peste inevitabil si au facut din ultimele lor clipe cele mai frumoase clipe ale vietii lor.Si bine au facut.
Inevitabil,ma intreb: oare voi putea face asta...?
Dar voi...care ar fi your bucket list?Care sunt sa zicem, cele 3 lucruri pe care ati vrea sa le faceti inainte sa..."va cununati cu o mandra craiasa"(in caz ca ati uitat,e din Miorita,mi-a ramas in cap acum..)??Deci...?Care ar fi cele 3 lucruri pe care ati vrea neaparaat sa le faceti in viata?